Wednesday, February 13, 2008

Goool. Gol.

Am hotarat sa uit, sa fug si sa ingrop sperantele mele in ceea ce priveste iubirea, care nu stiu de ce, dar in mod clar nu a aparut pe lumea asta pentru mine.
Probabil m-am nascut ca sa ajung sa am o slujba si o casa decenta si probabil o viata de familie plata animata doar de rasetele pline de viata si inocenta ale copiilor.
Dar diminetile somnoroase cand asternuturile parca doar ca sa-mi faca in ciuda sunt atat de moi si calde, vor fi intotdeauna niste momente solitare, galbenul solar va fi doar constiinta singuratatii, nicidecum speranta .
Am 20 de ani, nu stiu daca inca mai sper cu adevarat la iubire, cred ca am obosit, cred ca vreau sa dorm, sa dorm, sa dorm, sa nu mai am nevoie de cafeaua din fiecare dimineata, sau de tigari...Stiu insa ca trebuie sa ma trezesc si sa lupt zi de zi cu ideea ca pentru mine inceputul nu va fi urmat decat de un sfarsit efemer, vor fi aripi starpite in faza embrionara.
<>.

2 comments:

d_3fect said...

ce-i asta? ante-velenteins day depresion? c'mon....

Anca said...

Sister of my soul...

"Je veux dormir, dormir plutot que vivre"

Eu cu Teleleu am discutii de-astea interminabile. Eu sustin ca iubirea nu exista, sau exista pentru cei alesi, printre care eu nu sunt. Oamenii care merita cu adevarat iubiti sunt way up there si nu s-ar uita atat de jos incat sa ma vada si pe mine. La care Teleleu imi zice sa ma duc sa ma-mbat.