Tuesday, April 21, 2015

A venit vremea pentru zambete, pentru soare pe toate strazile nu doar pe a mea, pentru iubit si daruit:zambete, momente frumoase, stari de bine si dimineti somnoroase

Sunday, February 3, 2013

Tiamat - Cain sau noua mea iubire

A trecut ceva de cand n-am mai scris aici. Nu pentru ca n-as fi avut ce, insa imi lipsea sclipirea aceea care face condeiul sa alunece sprinten pe foaie sau care face degetele sa zburde pe tastatura. Cain este o piesa creata de un suflet chinuit de intrebari, de nelinisti, nesiguranta si luminat de un soi de iubire care vrea sa sparga limitele impuse de viata si moarte, pe scurt limitele unei vieti de muritor. Nu este vorba de o iubire adolescentina, dimpotriva este vorba de o iubire matura, care a trecut peste multe piedici. Este o iubire care desi pentru altii ar putea parea nesanatoasa, din prisma lui este sentimentul pentru care ar jertfi orice inclusiv divinitatea suprema. In numele iubirii sale el creaza noi zei care sa le protejeze iubirea. Este vorba de "Mother-of- Pearl" (creata de insusi Dumnezeu), iar iubita lui este puntea intre pamant si inalt. Pentru el nu conteaza daca iubirea lor se va concretiza in viata lor ca oameni sau dincolo de moarte, deoarece iubirea lui e indeajuns de puternica sa traverseze Styx-ul. Toata aceasta poveste este spusa pe note de Johan Edlund chitarist si solist al trupei. Ceea ce da un farmec aparte acestei piese este abilitatea vocalului de a oscila intre vocea joasa, grava din versuri si vocea calda din refren. Acestea fiind spuse, auditie placuta!

Monday, July 30, 2012

Viata bate filmul si invers

Cu totii cunoastem sintagma "Viata bate filmul", dar daca ne-am gandi putin la faptul ca imaginatia poate naste monstri si nu numai am putea spune ca intrucatva si filmul prin forta ideii redate poate "bate" unele scene din viata. Cu totii am iubit macar odata in viata si ne-am furat-o de la subiectul iubirii noastre intr-un fel sau altul; fizic sau psihic, probabil de aici si expresia de mind fucking. Ceea ce am ajuns sa constientizez cu regret e ca atunci cand iubim ranim cel mai mult, pentru ca ne e atat de frica sa suferim incat involuntar preferam sa le facem rau celor pe care de alfel sustinem ca ii iubim. In seara asta am vazut "Blue Valentine"- e o drama romantica, insa nu siropoasa in care sunt puse in paralel secvente din inceputul fericit al relatiei unor tineri si secvente din viata lor de adulti cu frustrari, dorinte si esecuri. Ceea ce mi-a placut este ca atat secventele fericite cat si cele din partea mai noircie au fost redate cu aceeasi intensitate pentru ca acei ce vizioneaza filmul sa simta haul ce s-a cascat in acel cuplu. Nu e o tema inedita insa mie una mi-a amintit de o relatie in care la inceput credeam ca mi-am intalnit sufletul pereche si urmarind filmul m-a busit plansul,pentru ca era ca si cum cineva ar fi proiectat pe un ecran deziluziile mele si mi le arata cu degetul si era o discrepanta uriasa intre cat de frumoasa a fost la inceput relatia cu plimbari in miez de noapte si tot felul de dragalasenii si intre cat de dezolant a ajuns sa fie finalul in care prea tineri fiind am jucat un ping-pong de mare anvergura cu toate sentimentele noastre neconstientizand cat de mult rau ne faceam. Atunci cand in final am realizat, era prea tarziu, intrucat toata iubirea noastra se sparsese in cioburi mici pe care niciodata n-am fi putut sa le lipim la loc. P.S: Multumesc Adriana pentru sugestie!

Tuesday, January 10, 2012

Azi

Azi am realizat ca singurele momente cand suntem frumosi si buni sunt cele in care iubim cu toata inima si ni se raspunde in aceeasi nota. Doar in conditiile acestea suntem buni, ne purtam cu manusi si nu calcam in picioare pe cel de langa noi, altfel, in lipsa acestui sentiment intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu tot o vom face. Suntem egali doar in masura in care putem iubi egal cu ceilalti, pentru ca doar astfel vom putea proteja la fel de multe alte ego-uri si vom putea sa ne abtinem sa nu inecam alte existente in indiferenta sau rautatea noastra. Ciudat e ca ne nastem cu toate astea: capacitatea de a iubi, de a uri si de a fi indiferent. Ceea ce ne face mai buni fata de altii e doar procentajul majoritar de iubire din noi. Eu nu cred ca putem controla sentimentele. Cred ca putem doar sa ne prefacem ca ne plac unii oameni, pe care de altfel nu-i putem inghiti de nicio culoare, dar ne purtam frumos doar de dragul complezentei si dintr-un avant de bon-ton, dar nu putem sa iubim decat un numar de oameni. Eu nu cred ca in noi exista un infinit de iubire, eu cred ca exista doar o cantitate anume pe care o administram in functie de afectele si reactiile chimice care se produc intre noi. De ce spun asta? Eu am realizat ca nu pot iubi un om doar pentru ca se poarta frumos cu mine, pot sa apreciez ce face pentru mine, dar nu il pot iubi. A iubi inseamna pentru mine sa gasesc in acel cineva o parte din mine sau ceva ce imi lipseste mie in el si acea persoana experimentand aceleasi sentimente vis-a-vis de mine imi creeaza o anume senzatie de confort emotional si asta ma apropie de acel cineva. Asadar iubirea se naste din diferente, asemanari si reciprocitate. In momentele in care iubim radiem pentru ca, de fapt, nu ne mai simtim singuri si neintelesi. Voi ce credeti?

Monday, June 27, 2011

...

Si te-am iubit cu patima cu care marea isi strange valurile la pieptul ei; niciodata la fel si totusi mereu plina de iubire...

Wednesday, August 11, 2010

Lately

In ultima vreme am inceput sa iubesc cu mai multa detasare dar si cu mai multa patima, dar am inceput si sa urasc cu o forta nebanuita, probabil nascuta dintr-o imensa torta a carei flacara se hraneste cu emotii negative.
Candva cineva imi spunea " the more people I meet the more I love my dog". Sunt momente, in care ii dau dreptate.Sunt oameni care n-au curajul sa te urasca fatis, nu pot fi altfel decat subversivi pentru ca le lipseste argumentul aversiunii. Cred ca am inceput sa urasc, mocnit ca o lava care clocoteste inauntrul pamantului dar care indubitabil candva va iesi din strafundurile pamantului.
Poate am nevoie sa reincep sa iubesc, sa nu-mi mai pese de nimic altceva decat de subiectul si obiectul iubirii mele. O sa-mi fac curaj sa reincep sa decojesc de secrete, sa deposedez de arme si masti un alt om. That`s love all about. E despre a iubi pe cineva de dimineata pana seara si din inima noptii pana la rasarit in toate ipostazele lui: puternic, slab, copil, barbat, confident, mentor. E despre toate astea si despre inca multe altele pe care o sa i le soptesc intr-o dimineata cu ploaia plangand la geam si cafeaua aburind in ceasca ca o femeie in plin extaz.

Friday, March 19, 2010

Scrisoare catre cineva care nu va citi probabil niciodata

Candva, acum un an, nu-mi imaginam ca ma voi putea bucura pentru fericirea ta care sa nu ma implice. Azi, cand stiu ca acea poveste nu va mai putea fi niciodata la fel cum ar fi putut fi daca n-ar fi fost atat de multe porcarii in vietile noastre atunci, imi dau seama ca nu are rost sa incercam sa inviem niste lucruri moarte cu un usor miros de putregai.
As vrea sa fim amandoi fericiti, dar pentru asta ar trebui sa reusesc sa incep sa hranesc pasarile cerului cu firimiturile ce au ramas din relatia de acum...
Si acum, pot sa spun ca "I`m not and addict", ca fericirea mea nu mai tine de prezenta sau absenta ta... vei ramane primul, dar nu cel din urma.
Ramai cu bine!