Thursday, September 13, 2007

Rainy day

Stau din nou in fata unui calculator, de data asta intr-un net cafe unde ma pot simti bine...
Imi pare rau ca-mi chinui vecinul de calculator, in mod nefericit pentru el, nefumator, in final a avut noroc, his time was up...
Afara e o vreme urata, care predispune la depresii, ploua cu picaturi mici si rare care iti intra in suflet si nu mai ies prea curand sau prea usor. In scrumiera tigara arde incet, poate ma anunta ca viata mea e ca o clepsidra insa una cu mai putine fire de nisip, o existenta in care monotonia e arsenic picurat in cafea in cantitati mici si totusi letale.
Totusi, petalele florilor usor ofilite sunt de o frumusete aparte, copacii sunt semi-scheletici, caci frunzele au inceput sa-i paraseasca ca niste iubite infidele, speriate de batranetea si goliciunea lor.
Ma asteapta viata in marea metropola, presimt ca-mi va placea mult, ma voi pierde de multe ori in multime, in depresii tomnatice.
Goodbye for now...cum zic P.O.D

Tuesday, September 11, 2007

Adieu

Am tinut sa-mi anunt absenta care e motivata. Incep in curand cursurile la facultate iar la noul domiciliu nu am deocamdata net...Daca voi avea timp, voi mai intra ocazional si voi mai posta cate ceva.
Am multe visuri in ceea ce priveste viata de studenta...In ce masura se vor implini, voi consemna cu constiinciozitate pe acest blog.
Acum inspiratia imi lipseste intrucat aici, in net-cafe`ul acesta n-am muzica, nu se fumeaza, si totul e vechi si prafuit, in plus in preajma lumea vorbeste fiecare de ce-l doare...si nu se poate trai asa...Cred ca m-am dezobisnuit de traiul zgomotos, acum realizez ca unii oameni care imi rodeau nervii in fiecare zi a existentei mele ingrate de liiceana, imi faceau totusi un bine; invatasem sa ma concentrez in conditii de stres.
Sa ne revedem cu bine!

Saturday, September 1, 2007




Les fleurs du mal (Charles Baudelaire)

XIX - La Géante

Du temps que la Nature en sa verve puissante
Concevait chaque jour des enfants monstrueux,
J'eusse aimé vivre auprès d'une jeune géante,
Comme aux pieds d'une reine un chat voluptueux.

J'eusse aimé voir son corps fleurir avec son âme
Et grandir librement dans ses terribles jeux;
Deviner si son coeur couve une sombre flamme
Aux humides brouillards qui nagent dans ses yeux;

Parcourir à loisir ses magnifiques formes;
Ramper sur le versant de ses genoux énormes,
Et parfois en été, quand les soleils malsains,

Lasse, la font s'étendre à travers la campagne,
Dormir nonchalamment à l'ombre de ses seins,
Comme un hameau paisible au pied d'une montagne.

Cred ca imaginea sustine textul, sau textul sustine imaginea...dans l`ordre qu`on veut