Thursday, March 27, 2008

R.A.T.B

Toata lumea incearca sa dea nastere, si sa pastreze aparente, pentru ca ne plac aparentele, desi suntem constienti cat de dezamagitoare sunt, cat de mult ne vor durea, dar nu conteaza nimic, atata timp cat pe dinafara toata lumea vede ceva dragut, trendy, foarte roz si zambitor, cat timp dam bine in societate.
Ei bine, as vrea sa vorbesc despre oameni care au lepadat aparentele ca niste fluturi care se desprind de larvele lor.
E vorba de niste batrani, de oameni care au invatat sa priveasca cu adevarat, dar care in ciuda tuturor cruzimilor si tuturor mizeriilor indurate au pastrat o farama din farmecul copilariei sau tineretii.
Cu ceva mai multicel timp in urma avusesem treaba in Romana, am luat unul dintre minunatele trolee ce circula cu viteza melcului grabit. Plouase cu o zi inainte.
La un moment dat urca un domn foarte prezentabil in ciuda celor 65 de ani pe care probabil ii avea.O statura impozanta, o prezenta agreabila si un farmec aparte, aerul parfumat al secolului trecut, un tip rafinat, pe care varsta l-a inzestrat cu un farmec aparte, cel al unui tanar intelectual cu sarmul batranului inteleptit de timpul care si-a varsat amfora deasupra lui.
Palarie, pelerina de ploaie, si o pipa din lemn de cires probabil, din care se vede treaba ca era nerabdator ca un copil sa traga un fum si sa deseneze apoi in aer cerculete alburii.Vazand ca il privesc cu atentie si ca ii urmaresc fiece miscare, mi-a zambit discret ca si cum mi-ar fi facut un compliment la o serata pe furis.
Azi, in drum spre Piata Presei Libere, in troleu urca un batranel, decent, curat si ingrijit imbracat. Era genul de bunicut, care isi ia nepoteii pe genunchi ca sa le spuna o poveste cu printi si cai nadzdravani.
Ascultam muzica, si la un moment dat dau sa-mi schimb melodia, care nu se potrivea cu starea mea de spirit, iar lui ii incolteste un zambet pe buze, un zambet copilaresc, in care era concentrata toata inocenta copilariei demult lasate in urma, si ma intreaba "ce aparat e ala, un termometru cumva?" Il lamuresc si i se iveste in priviri o lumina care degaja o tona de caldura si de pace.
Acesti oameni stiu cu adevarat ce e aia viata si ca a incerca sa ascunzi soarele cu degetul e o munca sisifica si inutila, ei stiu sa se poarte natural, desi probabil ca n-au decat patru clase.
Frumusetea exista, intr-o forma latenta in fiecare dintre noi si va irumpe in momentul in care cineva o va vedea si o va aprecia, eu nu cred ca exista oameni urati sau frumosi (fizic vorbind), fiecare are cu totul alte principii estetice si o relatie e o dovada a compatibilitatii atat caracterelor, a intereselor, dar intr-o prima etapa a conceptului despre frumusete pe care il are fiecare.

5 comments:

bogdan said...

traim intr-o lume a aparentelor si nu a realitatilor mai mult sau mai putin obiective....asa ca deal with it

Aquarian said...

refuz sa ma resemnez...resemnarea mi se pare prea trista.

d_3fect said...

nu te lua dupa ceilalti...fii asa cum vrei sa fii, chiar daca pierzi sau castigi. viata nu are farmec daca stii mereu ce si cum trebuie sa faci pentru a nu gresi. be a dreamer!

Aquarian said...

i`m a dreamer... a professionist one;))

Aquarian said...
This comment has been removed by the author.