Music &wishes

Music and wishes

Da , Lacuna Coil , o noua descoperire de-ale mele in ale goth rock-ului , care e mistic , e magic, te poarta dincolo si te aduce si inapoi (daca mai vrei sa te intorci). Eu nu m-as mai intoarce , eu as vrea sa raman undeva suspendata in timp si spatiu , nu din cauza ca mi-ar fi frica de batranete , nu, nici pomeneala , batranetea ne face mai frumosi daca stim sa o asteptam , daca stim sa o primim. Batranetea nu inseamna descompunere , moarte , ci desavarsirea fiintei , este etapa vietii in care putem privi detasati la cei mai tineri , le putem da sfaturi pertinente desi suntem constienti ca nu le vor asculta . Atunci stim ca vor cadea , ca vor suferi rani adanci , atat de adanci incat durerea le va schimonosi chipul neatens de riduri , si din piepturile lor vor izbucni tipete mute, pentru ca nu-i asa, si acum ca si atunci cand noi eram tineri ceilalti nu aveau timp sa plece urechea la cei de langa ei carora poate le-ar fi facut bine macar daca le-ar fi oferit o batista sa stearga paraiasele de lacrimi ce sapau in obrajii lor niencercati de greutatile vietii.

Dar nu , mergem , nu ne oprim , alergam de parca viata ar fi o cursa , in care cel mai rapid castiga jack-pot-ul si nu e asa, fabula aceea haioasa din copilarie cu testoasa si iepurele ar trebui sa ne dea de inteles ca e mai important sa faci fiecare pas constient de consecintele pe care le poate avea , ca putem castiga cursa prin reflectie si nu printr-o goanna nebuna dupa cai verzi pe pereti la finele careia ne simtim la fel de goi ca la inceputul ei.

Am ajuns intr-un stadiu in care ma gandesc pentru ce traiesc , ce vreau de la viata, pentru ca nu ma regasesc in visurile generatiei mele (un job care sa-mi aduca 2000 de euro pe luna pe care sa-i cheltuiesc la shopping , sau in calatorii in care sa vad doua orase dintr-o tara si apoi sa zic ca stiu cum e in Franta , Grecia sau nu mai stiu unde). Nu neg , vreau si eu 2000 de euro pe luna ca sa ma pot duce la teatru de fiecare data cand se anunta o piesa buna cu o distributie pe masura, ca sa o pot arde aiurea intr-un café-bar frecventat de poeti tineri care fumeaza lucky strike , pall mall din coltisorul meu sa le ascult gandurile printre norisorii fini de fum de tigara in timp ce vreun coleg , ce sta cu mine la masa imi explica ce s-a mai predat la un curs sau altul, sau sa ma duc la toate concertele la care mi-ar placea sa merg si pentru ca “ traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul” nu pot. Am omis ca as vrea sa calatoresc, dar sa vad atat metropolele cat si satucurile care respira inca traditiile tarii respective pentru ca in toate orasele gasesti Mc Donalds, Nike, Puma etc , dar rareori mai pastreaza elemente care sa aminteasca de istoria tarii si oricat de amabili ar fi receptionerii de la un oarecare hotel de 5 stele, tot vei simti raceala unui loc de dormit platit, in timp ce stand la un bordeias dintr-un satuc intepenit in timp cu siguranta oamenii aceia simpli vor reusi sa te faca sa te simti “ca acasa”, pentru ca, atunci cand singuratatea te copleseste vei putea sta de vorba cu gazda fara sa-i lasi bacsis. Multi stramba din nas cand li se spune ca e mai frumos sa stai la o casuta de oameni gospodaridecat intr-un hotel insipid, dar amintirile mele cele mai frumoase din calatorii se leaga de astfel de casute unde m-am cazat.

Spuneam intr-una din scrierile anterioare ca moartea are bun-simt , e ciudat ca inca mai cred asta cand o prietena se lupta sa se trezeasca in dimineata urmatoare. Se zice ca fiecare ne nastem cu o misiune si dupa ce am indeplinit-o , moartea ne ofera repausul pe care il cersim de cand am ajuns constienti de noi insine. Batranii nu se tem de moarte , pentru ca pentru ei este ceva firesc , e doar un moment al vietii , e in firea lucrurilor ca noi copiii sa ne ingropam parintii , sa-i plangem si sa ne rugam pentru ei , sa aiba o viata mai buna acolo decat cea pe care au avut-o aici . Si pentru ca moartea e o lady atunci n-ar trebui sa ma tem pentru ea , pentru ca nu e moartea cu coasa , pentru ca respecta viata si faptul ca parintii nu trebuie sa-si inmormanteze copiii. Se mai spune ca Dumnezeu ne supune la atat de multe incercari pentru ca ne iubeste. Atunci se presupune ca ar trebui sa ma bucur pentru ea, dar nu pot, poate pentru ca inca nu mi-au crescut suficient de mult aripile credintei incat sa ma pot bucura ca sufar , sau ca altii sufera in vederea unei vieti viitoare , asta poate fi din cauza ca nu am o credinta ferma care sa ma lase sa cred intr-o alta existenta mai buna decat cea de acum.

Domnisoara Cristina