Beautiful world

M-am mutat. Stau intr-o camera intr-o casa in care timpul si-a lasat amprenta peste tot.
De fiecare data cand trec pragul e ca si cum as pasi in alta epoca, in alt timp, e un loc de care ma simt legata, pentru ca zidurile pastreaza glasurile catorva generatii de bunici care le spuneau povesti cu printi si zane nepotilor,pastreaza drame, suferinte si bucurii, un loc care pastreaza aroma de mosc a trecutului. Casa asta a "vazut" cele doua razboaie mondiale, sotii care si-au plans probabil sotii morti in razboaie ale tuturor si ale nimanui.
Nici macar depresia nu ma mai poate atinge, si asta se vede in muzica mea care a devenit suava si care isi picura molcom acordurile in timpanul meu. Aici e un loc de evadare din tot haosul, visele sunt la ele acasa, aici ma rup de realitatea "mondena", aici incepe basmul meu.
Cred ca daca mi s-ar oferi un loc "luxos" l-as refuza, pentru ca oricat de "modern" ar fi ar fi gol de sens, nu mi-ar spune nimic, ar avea o personalitate insipida sau mai bine zis niciuna, m-as simti stinghera, la fel ca in casa in care am stat pana sa ma mut aici.