Stau din nou in fata unui calculator, de data asta intr-un net cafe unde ma pot simti bine...
Imi pare rau ca-mi chinui vecinul de calculator, in mod nefericit pentru el, nefumator, in final a avut noroc, his time was up...
Afara e o vreme urata, care predispune la depresii, ploua cu picaturi mici si rare care iti intra in suflet si nu mai ies prea curand sau prea usor. In scrumiera tigara arde incet, poate ma anunta ca viata mea e ca o clepsidra insa una cu mai putine fire de nisip, o existenta in care monotonia e arsenic picurat in cafea in cantitati mici si totusi letale.
Totusi, petalele florilor usor ofilite sunt de o frumusete aparte, copacii sunt semi-scheletici, caci frunzele au inceput sa-i paraseasca ca niste iubite infidele, speriate de batranetea si goliciunea lor.
Ma asteapta viata in marea metropola, presimt ca-mi va placea mult, ma voi pierde de multe ori in multime, in depresii tomnatice.
Goodbye for now...cum zic P.O.D
1 comment:
stii ca bufnita aia a ta e pe spatele monedei de 1 euro?
Post a Comment