R.A.T.B

Toata lumea incearca sa dea nastere, si sa pastreze aparente, pentru ca ne plac aparentele, desi suntem constienti cat de dezamagitoare sunt, cat de mult ne vor durea, dar nu conteaza nimic, atata timp cat pe dinafara toata lumea vede ceva dragut, trendy, foarte roz si zambitor, cat timp dam bine in societate.
Ei bine, as vrea sa vorbesc despre oameni care au lepadat aparentele ca niste fluturi care se desprind de larvele lor.
E vorba de niste batrani, de oameni care au invatat sa priveasca cu adevarat, dar care in ciuda tuturor cruzimilor si tuturor mizeriilor indurate au pastrat o farama din farmecul copilariei sau tineretii.
Cu ceva mai multicel timp in urma avusesem treaba in Romana, am luat unul dintre minunatele trolee ce circula cu viteza melcului grabit. Plouase cu o zi inainte.
La un moment dat urca un domn foarte prezentabil in ciuda celor 65 de ani pe care probabil ii avea.O statura impozanta, o prezenta agreabila si un farmec aparte, aerul parfumat al secolului trecut, un tip rafinat, pe care varsta l-a inzestrat cu un farmec aparte, cel al unui tanar intelectual cu sarmul batranului inteleptit de timpul care si-a varsat amfora deasupra lui.
Palarie, pelerina de ploaie, si o pipa din lemn de cires probabil, din care se vede treaba ca era nerabdator ca un copil sa traga un fum si sa deseneze apoi in aer cerculete alburii.Vazand ca il privesc cu atentie si ca ii urmaresc fiece miscare, mi-a zambit discret ca si cum mi-ar fi facut un compliment la o serata pe furis.
Azi, in drum spre Piata Presei Libere, in troleu urca un batranel, decent, curat si ingrijit imbracat. Era genul de bunicut, care isi ia nepoteii pe genunchi ca sa le spuna o poveste cu printi si cai nadzdravani.
Ascultam muzica, si la un moment dat dau sa-mi schimb melodia, care nu se potrivea cu starea mea de spirit, iar lui ii incolteste un zambet pe buze, un zambet copilaresc, in care era concentrata toata inocenta copilariei demult lasate in urma, si ma intreaba "ce aparat e ala, un termometru cumva?" Il lamuresc si i se iveste in priviri o lumina care degaja o tona de caldura si de pace.
Acesti oameni stiu cu adevarat ce e aia viata si ca a incerca sa ascunzi soarele cu degetul e o munca sisifica si inutila, ei stiu sa se poarte natural, desi probabil ca n-au decat patru clase.
Frumusetea exista, intr-o forma latenta in fiecare dintre noi si va irumpe in momentul in care cineva o va vedea si o va aprecia, eu nu cred ca exista oameni urati sau frumosi (fizic vorbind), fiecare are cu totul alte principii estetice si o relatie e o dovada a compatibilitatii atat caracterelor, a intereselor, dar intr-o prima etapa a conceptului despre frumusete pe care il are fiecare.

Printemps

A venit primavara si odata cu ea copacii verzi pe care privindu-i ma gandesc la renastere, la reinoire, la schimbare.
Sunt flori si zambete, frunze si iarba verzi si oameni care au uitat cum sa primeasca primele raze calduroase ale soarelui primavaratec.

Cantecul de fata miroase a primavara, a verde, Lily Allen e o artista de o delicatete aparte chiar si cand foloseste cuvinte mai putin ortodoxe.
When you first left me I was wanting more
But you were fucking that girl next door, what cha do that for (what cha do that for).
Primul "duet" de versuri nu aduce o situatie iesita din comun in discutie (nici macar nu-si propune asa ceva englezoaica),nu anunta nimic melodramatic,ci dimpotriva e un sfarsit care anunta un nou inceput si o transformare a unei adolescente imberbe, parasite de iubit pentru o alta in femeiea dupa care acesta din urma suspina pana la epuizare.
When you first left me I didn't know what to say
I never been on my own that way, just sat by myself all day

I was so lost back then
But with a little help from my friends
I found a light in the tunnel at the end.
Imi place faptul ca imi este prezentata o femeie sensibila, insa totodata o femeie puternica, care se lasa ajutata si primeste cu recunostinta mana intinsa a prietenilor ca sa se poata ridica si merge mai departe.
Luminita de la capatul tunelului imi aduce aminte de Dan Teodorescu in al carui Raiul gainilor teve-ul color este de fapt acea luminita de la finele intunericului, licarul de speranta cu alte cuvinte.
Now you're calling me up on the phone
So you can have a little whine and a moan
And it's only because you're feeling alone

At first when I see you cry,
yeah it makes me smile, yeah it makes my smile
At worst I feel bad for a while,
but then I just smile I go ahead and smile.
Desi are o nuanta destul de feminista si usor rautacioasa totodata, aceasta nu-i rapeste din dragalasenie.Aproape ca il vad pe saracul baiat stand agatat de telefon, sunand-o de zeci de ori asa cum n-o facuse cand ar fi fost cazul si mi se face pentru o clipa mila de el. Morala ar fi ca sunt unele lucruri pe care trebuie sa le apreciezi la timp, sa le respecti, sa ai grija de persoana de langa tine,la timp pentru ca in caz contrar you will be "feeling alone" candva, cand nepasarea va ucide si cel mai profund sentiment.
Whenever you see me you say that you want me back
And I tell you it don't mean jack, no it don't mean jack
I couldn't stop laughing, no I just couldn't help myself
See you messed up my mental health I was quite unwell.
Roata se invarteste totusi si cel care detinea controlul in relatia lor ramane sa fie cel care cerseste sa i se dea din nou o farama de iubire, insa totul vine prea tarziu, deoarece ea nu-l mai vrea inapoi, si nu-i pare rau ca el a ajuns intr-o stare deplorabila, intrucat nici lui nu i-a fost mila atunci cand i-a naruit lumea.Ea a crescut, s-a maturizat, esecul a fost un impuls catre inainte, pe cand el a cazut zgomotos de pe culmile infatuarii, si a regresat, devenind un cersetor de afectiune, de care a constientizat abia cand a pierdut-o datorita dispretului lui, alergatului dupa fluturi-iluzii.